Home General Cambio den ley di admision pa Hulandesnan Europeo lo habri tur porta

Cambio den ley di admision pa Hulandesnan Europeo lo habri tur porta

1
1
SHARE
- Advertisement -

catypaskedimasDirectora di DIMAS: Ainda ta asina cu Hulandesnan por bin establece nan mes na Aruba…….. Portanan di Aruba lo wordo habri tambe pa Merca como pa Union Europeo!
ORANJESTAD (AAN): Directora di DIMAS, Señora Kathy Ruiz-Paskel den entrevista cu DIARIO a referi na e cambio den e rijkswet personenverkeer cu na e momentonan aki ta un topico cu ta den tratamento entre Hulanda y Aruba.Pa splica un tiki mas kico e cambio den e ley aki ta encera, Señora Ruiz-Paskel a señala cu e ley aki ta purba di trata dos punto.
Un punto ta e transito libre di Hulandesnan den Reino y e otro ta reglanan general pa hendenan cu no ta hulandes den Reino tambe, a bisa.A señala cu pa regla esaki nan tin cu bay back na statuut wak kico statuut ta bisa y kico por y no por worde regla segun statuut.

Un di e puntonan cu segun statuut ta respalda Aruba ta cu admision ta un aspecto di e paisnan. Paisnan pa regla esaki ta hasta acepta cu por tin vigilancia pa wak pa e admision di e hulandesnan no ta bay na un forma abnormal y inaceptable, a indica.

E vigilancia aki, a añadi, ta un asunto cu cada pais den Reino por tin su reglanan pe. Esaki a existi semper, a bisa.Ta wak esaki tempo cu a bin cu statuut y tempo cu a bin cu tratadonan cu Hulanda representando Reino tambe a para pa e hecho cu por haci distincion entre hulandesnan esaki basa riba e grandura di Aruba, cual ta un isla chikito y cu nos tin un mercado laboral cu nos tin cu protégé. E distincion aki a worde acepta tambe, a manifesta.

Nada no a cambia pa cu esaki, a bisa. Ainda ta asina cu e hulandesnan aki por bin establece nan mes na Aruba. E diferencia ta cu un hulandes cu kier bin establece su mes na Aruba pa biba tin un proceso cu e ta cana pa e por bin na remarca pa esaki.

Esaki tampoco a cambia, solamente cu e ley aki si pasa, e lo habri tur porta. No lo tin control mas di antecedente. Hulandesnan lo por bin libremente establece nan mes na Aruba y e proteccion cu tin aworaki pa e mercado laboral caminda cu e arubianonan ta e prioridad, esey lo cay.

Tambe tin cu wak cu Reino ta mara na tratadonan cu Merca caminda e ora ey tambe lo habri porta pa Merca. Si ta wak mas leu, a expresa, tambe pa Union Europeo.

Aruba ta un isla cu no ta carga esey. Nos tin cu wak nos infrastructura, schoolnan, casnan, etc.
Mester ta reserva cu si Aruba habri su sistema di admision di un forma general asina cu nos tin un maneho mas facil pa hulandesnan y esey ta vigente y e ta keda asina tambe, e representante di DIMAS a declara.

No ta asina cu e ley aki lo haci cu ta bay trata hulandesnan mihor. Aruba ta dunando nan un trato preferencial riba otro stranheronan, pero e ta pa protégé nos mesun yiunan di tera, a enfatiza.

- Advertisement -

1 COMMENT

  1. Aruba ta parti di e Koninkrijk der Nederlanden y door di esaki e pueblo por haya hopi beneficio. Husticia ta Igualdad di Derecho y door cu e arubiano ta carga e Pasaporte di Reino Hulandes tin Derecho ariba e Rikesa di Reino Hulandes.
    E problema ta sinta den e partimento di e bolo pa tur hende haya un pida.
    E historia bieu di cu Hulandesnan Europeo no por drenta zo maar na Aruba pasobra Aruba ta chiquito ta un “trampa” cu e macambanan a ripara dia bieu y nan pasenshi a caba. Kijk meer dan 75% van de arubanse volks ze zijn buitenlander (blood) y bin bisa cu e macambanan no por biba asina asina na Aruba ta un wega sushi den Reino cu tur macamba a fada caba. Vooral si mas di 60% di hendenan cu ta biba na Aruba ta hendenan cu no tin pasaporte Hulandes.
    E cartelnan político cu a goberna e ultimo binti aña nan sa y a ripara cu e macamba-blood ta un hende cu no ta permiti tumanan facilmente pa kens, nan si ta bisabo cuant’or tin. E sclavitud cu tin ariba diferente otro “buitenlander” bo no por implanta ariba e macamba.
    Na Hulanda e “gobierno ta cu pueblo” y e idea general den pueblo Hulandes ta cu e belasting cu ta worde paga ta bay Aruba y Antillas pa sostene un grupito di hende so (parasitonan) bibando den abundancia y rikesa, un grupito di hende cu no solamente ta haci daño n’e macambanan door di esaki (ortanan nan placa) si no tambe n’e mesun arubiano original pasobra nan no ta haya nada (siendo cu e placa ta bay pa mayoria di e pueblo) y ta nan ta bibando den miseria lo cual no ta husto.
    Nan a bisa… ban stop esaki… ¡esaki tin cu caba!… y ta nan Derecho di stop y caba cu e inhusticia aki.

DUNA COMENTARIO

Please enter your comment!
Please enter your name here