ORANJESTAD (AAN): Dialuna durante un conferencia di prensa, parlamentario Setty Christiaans di fraccion di MEP a papia riba locual Secretario di Estado Hulandes a trece dilanti tocante e situacion financiero di Aruba.
E parlamentario a bisa cu no ta noticia nobo cu Aruba ta den un situacion financiero precario.
Segun Christiaans, for di 2017 Aruba mester a cumpli cu e ley di LAF, esta Landsverordening Aruba Financieel Toezicht.
Aruba no a cumpli cu esaki ni den añanan anterior.
“E Gobierno aki ta bay presenta presupuestonan den concepto, pero den un forma realistico y mas cerca di berdad cu ta posibel”.
“No un presupuesto fabrica y cu cifranan ficticio of manipula, cu tabata un di e problemanan grandi cu a hiba nos unda cu nos ta awor”.
Esaki segun Christiaans, kende a sigui bisa cu awor nos tin un debe cu ta yegando 91% di nos GDP.
E parlamentario a sigui bisa cu na 2017 no a cumpli cu e normanan stipula den e ley, esta e norma di un deficit di 0,5%.
“Na final di dia a entrega un deficit di 3.1%”, segun e parlamentario, kende a indica cu esaki tabata un di 3 motibo pa cual Aruba por a haya un asina yama ‘aanwijzing’ for di Hulanda.
Segun Christiaans, di awor bay dilanti e Gobierno actual ta bay maneha e situacion financiero debidamente y cu intencionnan totalmente sincero.
Esaki pa duna Hulanda y pueblo di Aruba e situacion financiero real di nos pais.
“Awor ta exigi un vision y hopi curashi, pa saca Aruba for di e situacion cu nos ta aden, pasobra ta wordo papia di un debe di 91% di nos GDP”.
Esaki segun e parlamentario, kende a sigui bisa cu for di 2013 un rapport di IMF a mustra Gobierno anterior riba aspectonan cu nan mester a cambia, pa evita cu Aruba lo sigui bay den un rumbo financiero negativo.
Christiaans a indica cu sin tur e proyectonan di infrastructura cu Gobierno a bin cune despues di 2013, ya caba IMF bisa Gobierno cu si nan sigui den e mesun patronchi di gasta placa, pais Aruba lo por yega un debe desastroso di 105% di GDP.
IMF den un di e rapportnan a indica cu si Aruba lo sigui asina, na 2018 e deficit lo por bira 80% di nos GDP.
Gobierno a sigui gasta, entre otro door di tur e proyectonan di infrastructura y awor e debe ta yegando 91% di GDP.