Home General Ta bay haci hopi investigacion riba plastic

Ta bay haci hopi investigacion riba plastic

86
0
SHARE
- Advertisement -

Juliet Carvalhal ta bay participa na un expedicion mundial di 2 aña

ORANJESTAD (AAN): Diamars mainta durante un conferencia di prensa, Juliet Carvalhal director di Impact Blue Foundation a anuncia cu el a wordo escogi pa forma parti di un expedicion di 2 aña, abordo di eXXpedition.

Otro siman Carvalhal lo bula pa Antigua pa cuminza e expedicion cu ta viahe di estudio cientifico di 2 aña, unda cu lo haci un estudio riba plastic y diferente otro toxina cu tin den oceano.

“En total ta bay tin 300 hende muher ta participa na e expedicion aki cu cy ta comparti den 10 seccion”.

“Nos lo nabega entre otro pa Bonaire, mientras cu nos lo yega Aruba dia 6 di December”.

Esaki segun Carvalhal, kende a sigui bisa el a aplica pa por participa na eXXpedition for di fin di aña pasa.

El a haci varios pregunta riba e plastic cu ta wordo haya den laman, entre otro pa haya sa di unda esaki ta bin y ki efectonan e tin riba naturaleza y bestia den laman.

“Via e proceso aki iB-Lab a nace”.

“iB-Lab ta un ta un programa di ciencia di ciudadano di 2 aña, cu tin un enfoke pa compronde e totalidad di Aruba su ‘footprint’ di plastic”.

“E ta basa riba e ciencia y e metodonan di ciencia cu ta wordo siña durante e eXXpedition”.
Esaki segun Carvalhal, kende a indica cu bao di iB Lab lo hasi estudionan riba micro plastic den nos awanan, riba e plastic cu tin riba nos isla y riba e plastic cu ta yegando e parti noord di nos costa.

“Nos equipo di estudio ta consisti di miembronan di Impact Blue, pero e ta den colaboracion cu entre otro Futura , Trankilo y Bula”, segun Carvalhal.

Amedee Wever di Futura tambe a hiba palabra y el a splica cu mirando cu Futura ta un SDG Innovation Lab, e enfoke principal di Futura semper ta riba Hende, e Planeta y Prosperidad.

“Cu e oportunidad di participa na e estudio aki nos a wak e oportunidad pa pone enfasis riba tur tres di e aspectonan aki, esta ‘People, Planet and Prosperity”.

“Nos tin un maneho unda cu e ser humano ta central y awor cu esaki nos por colabora cu mas hende ainda riba nos isla”, segun Wever.

- Advertisement -

DUNA COMENTARIO

Please enter your comment!
Please enter your name here